Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Stefăneşti şi Afumaţi.
Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănesti şi Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de urmatoarele vecinătăţi:
Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.
Suprafaţa totală actuală pe care se extinde oraşul Voluntari este de 3740,460 ha.
Relieful Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei.
În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi şi amenajarea pădurilor.
Clima Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele uşoare nuanţe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variaţii evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri.
Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă şi continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim şi tropical-continental.
Regimul Precipitaţiilor Precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă şi solidă şi au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitaţii maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970.
Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură şi în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman.
Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapotranspiraţie faţă de cel al precipitaţiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenţei oraşului în crearea nucleelor de condensare şi formare a ploilor.
După datele meteorologice de la staţia Băneasa, cifra medie a precipitaţiilor dintr-un an se repartizează astfel pe anotimpuri:
Precipitaţiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influenţat de starea timpului şi de condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcţie de timp şi de particularităţile suprafeţei active.
Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănesti şi Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de urmatoarele vecinătăţi:
- Nord - comuna Tunari
- Nord-Est - comunele Ştefănesti şi Afumaţi
- Sud-Est - comuna Dobroieşti
- Sud - municipiul Bucureşti, sectorul 2, delimitarea reprezentând-o calea ferată Bucureşti-Constanţa
- Vest - municipiul Bucureşti, sectorul 1
Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.
Suprafaţa totală actuală pe care se extinde oraşul Voluntari este de 3740,460 ha.
Relieful Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei.
În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi şi amenajarea pădurilor.
Clima Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele uşoare nuanţe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variaţii evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri.
Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă şi continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim şi tropical-continental.
Regimul Precipitaţiilor Precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă şi solidă şi au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitaţii maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970.
Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură şi în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman.
Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapotranspiraţie faţă de cel al precipitaţiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenţei oraşului în crearea nucleelor de condensare şi formare a ploilor.
După datele meteorologice de la staţia Băneasa, cifra medie a precipitaţiilor dintr-un an se repartizează astfel pe anotimpuri:
Precipitaţiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influenţat de starea timpului şi de condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcţie de timp şi de particularităţile suprafeţei active.